Prețul de copertă al unei cărți se împarte, în linii mari, între statul care încasează TVA, librăria care o vinde, eventual un distribuitor, tipografia care o produce, autorul care primește drepturile și editura care finanțează tot lanțul. Cea mai mare felie nu ajunge, de regulă, nici la autor, nici la editură, ci la vânzătorul final. Proporțiile variază de la o carte la alta, dar structura rămâne aceeași.
Cum se împarte prețul unei cărți între participanții la vânzare?
Prețul unei cărți se împarte după procente negociate între editură și parteneri, aplicate de obicei la prețul fără TVA. Intervalele de mai jos sunt orientative și descriu situația unei cărți tipărite vândute prin librării.
| Participant | Partea din prețul fără TVA (orientativ) | Ce acoperă |
|---|---|---|
| Librăria | 30–45% | Spațiul, personalul, expunerea, promoțiile |
| Distribuitorul, dacă există | 10–20% | Depozitarea, livrarea către multe librării, încasările |
| Tipografia | 10–20% | Hârtia, tiparul, legătoria |
| Autorul | 6–12% | Drepturile de autor pe exemplar vândut |
| Editura | Restul | Redactare, corectură, copertă, promovare, stoc, profit |
Rolul fiecărui canal de vânzare este discutat în articolul despre distribuția de carte în librăriile fizice și online.
Ce înseamnă discountul comercial acordat librăriei?
Discountul comercial este reducerea pe care editura o acordă librăriei față de prețul de copertă, iar diferența reprezintă marja librăriei. Dacă o carte costă 45 de lei fără TVA și discountul este de 40%, librăria o achiziționează cu 27 de lei și păstrează 18 lei la vânzare. Lanțurile mari și platformele online negociază de obicei discounturi mai mari decât librăriile independente, pentru că vând volume mai mari și cer plasări speciale.
Cât primește autorul dintr-o carte vândută?
Autorul primește, de regulă, un procent din prețul fără TVA sau din suma încasată efectiv de editură, stabilit în contract. Diferența dintre cele două baze de calcul este mare: 10% din prețul de copertă fără TVA înseamnă mai mult decât 10% din suma rămasă editurii după discountul librăriei. Contractele mai pot prevedea un avans, care se recuperează din drepturile datorate ulterior, și procente diferite pentru ediția digitală sau pentru tirajele mari.
Cum arată calculul pe un exemplar concret?
Un exemplu ilustrativ, pentru o carte de 45 de lei fără TVA, vândută direct prin librării, fără distribuitor:
- Librăria: 40%, adică 18 lei.
- Tiparul: în jur de 6 lei pe exemplar, în funcție de tiraj, hârtie și copertă.
- Autorul: 10% din prețul fără TVA, adică 4,5 lei.
- Editura: aproximativ 16,5 lei, din care se plătesc redactarea, corectura, designul, promovarea și transportul.
Suma rămasă editurii nu este profit. Din ea se acoperă și exemplarele nevândute sau returnate, așa că rezultatul real se vede abia după ce se cunoaște câte exemplare s-au vândut efectiv. Distincția dintre marja pe exemplar și câștigul final este explicată în materialul despre profitul brut și profitul net.
De ce contează retururile și stocul nevândut?
Retururile contează pentru că o parte din cărți se livrează librăriilor în consignație, iar exemplarele nevândute se întorc la editură. O carte tipărită în 1.000 de exemplare din care se vând 600 are costul de tipar împărțit, de fapt, la 600 de bucăți, nu la 1.000. Depozitarea stocului rămas costă și ea, iar exemplarele deteriorate la transport sau la expunere nu mai pot fi vândute la preț întreg.
Cum se stabilește prețul de copertă al unei cărți noi?
Prețul de copertă se stabilește pornind de la costurile totale ale ediției, de la tirajul realist vândut și de la prețurile cărților comparabile din același gen. Pașii folosiți frecvent de edituri sunt:
- Se adună costurile fixe: redactare, corectură, tehnoredactare, copertă, ISBN, promovare.
- Se adaugă costul variabil pe exemplar: tipar, transport, drepturile autorului.
- Se estimează discountul mediu acordat canalelor de vânzare.
- Se calculează câte exemplare trebuie vândute pentru acoperirea costurilor.
- Se compară rezultatul cu prețurile cărților similare ca număr de pagini, format și public.
Metoda de calcul a numărului minim de exemplare este descrisă în ghidul despre calculul pragului de rentabilitate. Un preț prea mic față de costuri nu se mai poate corecta ușor după lansare, iar unul mult peste titlurile comparabile reduce vânzările din librării.
